APAR Blog

School for Startups (S4S) Romania este primul program de educatie antreprenoriala din Romania pentru antreprenorii aflati la inceput de drum, program oferit de Fundatia Post-Privatizare si derulat cu sprijinul a doi antreprenori si investitori de succes: Marius Ghenea si Doug Richard (UK). Programul se desfasoara in perioada 21 februarie – 25 noiembrie 2011 si se adreseaza unui numar total de 200 de antreprenori si potentiali antreprenori – 100 la Bucuresti si 100 la Cluj.

In acest sens, lansam o prima provocare S4S Romania! Doi participanti care se inscriu la Cluj la programul S4S Romania vor castiga doua burse in valoare de 500 EUR fiecare din partea lui Marius Ghenea. Cei care se inscriu la S4S Romania - sesiunea din Cluj in perioada 26 ianuarie - 4 februarie pot fi eligibili pentru aceste doua premii, iar castigatorii vor fi anuntati de Marius Ghenea pe 25 februarie, in cadrul celei de-a doua zile a sesiunii intensive de training.

S4S este un program prin care potentialii antreprenori sunt ajutati sa demareze afaceri de succes, iar antreprenorii cu experienta pe piata de 1-2 ani sunt ajutati sa isi dezvolte afacerea in mod corect inca din faza de startup. Cifrele cheie pe care le propune S4S Romania? 1 an de pregatire intensiva, 200 de participanti – 100 pentru Bucuresti si 100 pentru Cluj-Napoca, 4 sesiuni de training intensiv a cate 2 zile fiecare, 2 evenimente dedicate exclusiv studentilor din cele doua orase, 7 sesiuni lunare de mentorat online, 2 sesiuni de analiza a planurilor de afaceri… si alte surprize!

School for Startups (S4S) este un program unic, dezvoltat in Marea Britanie de Doug Richard, antreprenor in serie, angel investor si invitat la emisiunea difuzata de BBC, Dragon’s Den (echivalentul “Arenei Leilor” din Romania). Doug Richard este un intreprinzator californian de succes, cu 20 de ani de experienta in dezvoltarea si conducerea companiilor de tehnologie si software. In 2005, Doug a aparut in primele doua serii ale emisiunii televizate in Marea Britanie „Dragon’s Den” (concept similar Arenei Leilor). Acum trei ani, Doug a fondat School for Startups, liderul programelor de educatie antreprenoriala din Marea Britanie. Doug este un investitor activ si co-fondator al Cambridge Angels. In 2010, Doug a fost primul american distins cu Queen’s Award pentru promovarea antreprenoriatului.

Programul S4S Romania se desfasoara cu sprijinul lui Marius Ghenea, antreprenor in serie si business angel. Unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri din Romania si presedinte al Fit Distribution, Marius Ghenea preda cursuri de antreprenoriat in cadrul programului EMBA al CEU Business School si Maastricht School of Management si este Presedintele Asociatiei Romane a Magazinelor Online. De asemenea, este invitat permanent in cadrul emisiunii TV “Arena Leilor” si a fost inclus in Top 500 al revistei Forbes Romania.

Informatii privind conditiile de participare si intregul program sunt disponibile pe site-ul programului, www.schoolforstartups.ro.

Despre FPP

Fundatia Post-Privatizare (FPP) este cea mai importantă fundatie pentru antreprenoriat din Romania. Creata in 1996 de Comisia Europeana, FPP este o institutie privata care promoveaza educatia antreprenoriala si sustine initiativele destinate dezvoltarii sustenabile a mediului de afaceri romanesc – cu accent pe intreprinderile mici si mijlocii si start-up-uri – prin intermediul programelor sale de dezvoltare antreprenoriala, imbunatatire a mediului de afaceri si promovare a responsabilitatii sociale a intreprinderilor.

Persoana de contact:
Alina Coman
Email: alina@s4s.ro
Tel: 031.1000.719

Orice afacere are nevoie sa comunice cu publicurile sale tinta: clientii, potentialii clienti, partenerii, presa. Cu atat mai mult daca este vorba despre o afacere aflata la inceput de drum.

Daca aveti nevoie cresterea traficului pe site,a numarului de lead-uri, promovarea unor oferte, lansari de produs, evenimente sau pur si simplu campanii online (Social Media, Facebook Ads, AdWords) o buna si corecta comunicare va mari gradul de conversie si va v-a diferentia in piata.

Noi, cei de la NewPR, credem in rezultatele unei comunicari eficiente, precum si in valoare adusa de o buna strategie de PR fiecarei afaceri.De aceea am creat doar pentru absolventii workshop-ului EMPRETEC o oferta speciala:

- consultanta PR gratuita (1 intalnire) – vom identifica impreuna oportunitatile de comunicare pentru business-ul dvs.

- 10 % reducere din valoarea primului contract semnat

Pentru a stabili prima intalnire va invitam sa ne contactati la adresa andreea@newpr.ro sau telefon 0722 786 932, fara a uita sa ne specificati faptul ca sunteti un EMPRETECO.Oferta este valabila pana la 31 ianuarie 2010.

Fie ca este vorba de relatii cu presa, evenimente sau Search Engine Optimization, construim ceva nou pentru fiecare client, astfel incat nici o solutie de comunicare nu va semana cu alta. Rezultatele noastre se numara in obiective atinse si povesti de succes.

NewPR este o agentie de PR (online si offline) pentru clientii care isi doresc sa comunice eficient. Comunicarea NewPR inseamna feedback si interactiune, strategii construite in baza cercetarii si analizei si se bazeaza pe masurarea si interpretarea rezultatelor fiecarei actiuni intreprinse.

N-am crezut niciodata in specificul national, in “sentimentul romanesc al fiintei”, in tot ceea ce filozofii culturii si psihologii maselor ne-au atribuit ca sa ne distinga de alte popoare.

Nu cred ca suntem mai ospitalieri decat altii, mai harnici sau mai hoti. Nu-mi pare nici bine, nici rau ca sunt roman. Uneori regret ca nu m-am nascut elvetian, dar imediat imi aduc aminte ca as fi putut sa ma nasc ugandez. Suntem si noi, romanii, undeva “la mijloc de rau si bun”, cum scria Ion Barbu, un neam sub soare, nici prea-prea, nici foarte-foarte.

Daca n-am luat nici un premiu Nobel, in schimb am inventat stiloul. Daca zidul ni s-a prabusit peste noapte, ne-am apucat, cuminti, a doua zi sa-l ridicam la loc, si tot e ceva. Am fi putut, in definitiv, sa-l lasam in plata Domnului de zid si sa ne caram cu totii in alta parte…

Cu toate astea, exista ceva specific romanesc, ceva atat de adanc in firea noastra, a celor care traim azi pe acest plai de dor, incat m-as hazarda sa spun ca este insasi esenta “romanismului” in acest moment istoric. Este cercul vicios al isteriei provocate de stres si al stresului provocat de isterie. Dati-mi voie sa fiu, in continuare, mai explicit.

Daca traiesti numai in Romania, e posibil sa nu-ti dai seama ca e ceva in neregula cu lumea din jur. Ai culoarea mediului si te misti o data cu el. Esti una cu toti ceilalti. Dar daca te intorci, dupa o vreme indelungata, in tara e cu neputinta sa nu fii izbit de cat de anormala e umanitatea de aici. De cat de chinuiti sunt oamenii si de cat de rai devin din cauza asta.

Nu se poate sa nu fii uluit de faptul, de pilda, ca una dintre cele mai raspandite strategii de supravietuire e mitocania agresiva. In orice tara civilizata oamenii incearca sa-si menajeze nervii cat se poate de mult. Sunt prevenitori unii fata de altii in forme duse aproape pana la caricatura.

Si-au dezvoltat zambete sociale si ritualuri de contact care sa elimine, practic, posibilitatea oricaror conflicte. Cand cineva te contrazice, ii zambesti si spui: “We agree to disagree” (”am cazut de acord ca nu suntem de acord”). Cand cineva te calca pe picior, te grabesti sa-ti ceri tu scuze.

O ipocrizie blanda si surazatoare te intampina peste tot, ca un balsam care alina toate ranile si satisface toate susceptibilitatile. Aceasta ipocrizie poarta numele de politete si e esentiala pentru fluidizarea substantei sociale.

Romanul nu este asa pentru ca nu poate fi, obiectiv, asa. Pentru ca la noi, daca esti bun, esti calcat in picioare. Sa ne imaginam o tanara care devine vanzatoare. Isi iubeste meseria si isi propune sa fie cat mai draguta si mai serviabila cu clientii.

Zambetul profesional, acel zambet care vinde marfa, i se va sterge insa curand de pe fata dupa ce vreo cinci-sase insi ii vor tranti cate-o badaranie sau vor incepe sa urle la ea ca nebunii, chiar din prima zi de lucru. Sunt toate sansele ca dupa o luna de zile zambetul sa-i dispara complet, iar dupa un an sa avem vanzatoarea noastra standard, acra si scarbita, care te repede de nu te vezi.

Badaranii de care-am vorbit nu sunt nici ei badarani din nastere. Si ei sunt bieti oameni la care s-a urlat si care-au fost umiliti de cand se stiu. Au devenit scarbosi pentru ca au simtit pe pielea lor ca nu tine sa fii dragut cu ceilalti. Pentru ca, la toate ghiseele, au rezolvat numai urland. Pentru ca doar fiind mitocani au avansat social, calcand peste cei blanzi.

In armata, soldatii sunt extrem de chinuiti “in perioada” de sergentii lor. Cand ajung ei insisi sergenti, ii chinuiesc pe noii recruti si mai abitir. Si tot asa, in toate straturile sociale si la toate nivelurile, romanii isi sunt propriii calai si propriile victime intr-o societate profund alienata psihic, o societate isterica.

Cred ca asta ne distinge, ca romani, in lume, la ora actuala: tensiunea continua la nivelul vietii cotidiene. Starea continua de explozie, care ne provoaca ulcere si atacuri cerebrale. Conflictul generalizat al fiecaruia cu fiecare. Nu vreau sa spun prin asta ca suntem fundamental rai.

Fireste, ne-au impins spre asta saracia si lipsa de orizont, carentele de educatie, perplexitatea maselor taranesti dezradacinate si aduse in ghetourile marilor orase. Pot fi si alte explicatii obiective. Dar e inca ceva, mai subtil, mai intunecat in tot acest chimism social. Inraiti de lumea in mijlocul careia traim, cu timpul incepe sa ne placa sa fim rai.

Sadismul nostru rabufneste atunci in insulta si obscenitate. Incepem sa ne mandrim cu grobianismul nostru si, exhibitionisti ai moralei, ne dezbracam voluptuos de caracter in aplauzele excitate ale publicului. Curand, devenim la fel de cinici, la fel de incapabili de a distinge binele de rau ca tarfele, securistii si noii imbogatiti.

Ascensiunea (sau doar supravietuirea) noastra sociala e marele premiu castigat cu pretul mitocaniei noastre.

Iar cercul acestei nevroze nationale nu ar putea fi spart decat printr-o lunga terapie care, ca orice demers psihanalitic, ar fi lunga, scumpa si cu un rezultat incert. Nu cred ca ne-o putem permite deocamdata.

Uita-te in ochii mei si spune-mi ca gresesc. Ca ceea ce iti propun e o porcarie. Si ca ai stat sa analizezi si nu merita pentru tine din mai multe motive.
Care sunt alea? Pai sa vedem…

1. E criza, cine puii mei are timp sa mearga 9 zile la un curs? Io am de alergat dupa clienti!!! Am de platit salarii! Am de umplut frigiderul! Si vreau si combustibil in masina. Ce vacanta?
R u kidding me?

Hai sa mergem pe firul tau logic. E criza. Ai o afacere? Da. Merge? Nu prea, somezi. Si ce faci? Astepti? Asta e strategia ta? Ia gandeste-te in trecut nu aveai timp sa respiri, erai intr-o goana nebuna, o cursa dupa clienti, oameni, contracte. Ai in sfarsit ocazia sa poti aloca 9 zile pentru a planifica/ a analiza/ a dezvolta afacerea ta. A decide incotro. A decide cum. Timpul asta poate fi fructificat. Nu irosit.
Profita de faptul ca iti poti lua 9 zile sa lucrezi cu tine, ca si individ. Tu esti creatorul business-ului tau, al vietii tale. Si creatorii au nevoie de un timp de introspectie. Asta oferim noi. Auto-evaluare. Sprijin. Contacte. Refresh. Forward. Reborn. Reinvent yourself.

2. Sa dau 1200 euro? Acum?

Hai sa nu vorbim de cat costa workshop-ul. Hai sa vorbim de business-ul tau. De ideea ta de proiect. Ce vrei sa faci? Ah, inteleg. Vrei sa investesti 25.000 euro intr-o salina de apartament doar pentru ca ai vazut o emisiune la TV. Interesant. Vrei sa investesti 150.000 euro intr-un laborator de proiectare si testare echipamente electronice prototip? Si nu stii cui o sa vinzi serviciile astea? interesant…
Da, am auzit ce mi-ai spus. Doresti sa faci ceva in Romania asta.. ceva de calitate, nu conteaza banii. Vrei sa iti aduci contributia ta in societate. Minunat. Ce stii sa faci? Sunt curioasa cum platesti factura la Carrefour. Tot cu “calitate”? E posibil sa-ti ceara bani. Atunci sa vad cum scoti camasa.
Oameni care doresc sa inceapa ceva pe cont propriu si sunt dispusi sa-si riste pe idei de business economiile stranse cu truda doar pentru ca ale naibii de idei stralucesc la TV sau in curtea vecinului. Suicid. Des intalnit in Romania. Te-ai gandit vreodata ca poti testa intr-un laborator ideea ta de proiect si pe tine? Ai stofa de antreprenor? Te tzine? 9 zile si 8 nopti.. asta e testul tau. O singura data in viata. De preferat inainte. Economisesti bani. Si inca ceva, renunta la asocierea “investitie” cu “afacere”. Cei 25.000 pe care vrei sa-i arunci pentru o emisiune la TV nu sunt o investitie. Ci doar o decizie neinspirata.

Mai uita-te odata in ochii mei si spune-mi ca imi dau seama prin ce treci. Si numai pentru asta merita sa ne cunoastem. Welcome to the club. The Business Revolution Club.

Impact? Rezultate? Schimbari?

Spune-ne mai mult despre schimbarile aduse afacerii tale si rezultatele obtinute in urma participarii la EMPRETEC - programul international de dezvoltare antreprenoriala si relationare in business.

E criza!!!! Ce ne facem? E simplu: ne uitam la televizor, citim ziare… E plin programul TV de realitati si antene care ne indoapa de adevar in fiecare zi de parca si uitam de mancare, familie sau serviciu. Si daca nu ne saturam cu televiziunile puternic condimentate cu experti si analisti economici, sociali, politici si gastronomici, punem mana si citim… Ziare. La cate televiziuni si ziare ne coafeaza cotidianul, fie ele nationale, trans-nationale, regionale, municipale, comunale si satesti, exista o foarte mare probabilitate ca mai devreme sau mai tarziu sa ne trezim cu cate un microfon sau reportofon sub nas si sa ni se dea sansa sa ne manifestam libertatea cuvantului. Si atunci ce facem? Ne plangem, evident… si incepem sa recitam, cu apasare in voce si ochii umeziti de smog, neobosita si etern valabila balada a victimei ce s-a nascut intre Nistru si Tisa unde, evident, tot romanul plansu-mi-s-a. E greu sa gasim niste meleaguri pe aceasta planeta unde victimizarea si auto-flagelarea sunt mai acasa decat in spatiul mioritic. Toti ne dorim sa ne fie mai bine dar putini sunt si cei care depasesc sfera declarativa. De ce sa parasim caldurica ipocriziei in care ne balacim si sa depunem un efort pentru a face ceva, a schimba raul si greul intr-o oportunitate legitima? Ar fi un deranj prea mare sa scoatem capul din transee, mai ales acum ca e criza, e razboi. Daca ne lovim? Daca e greu? Ce ne facem?… intrebarea corecta este “CE FACEM?” iar raspunsul corect este ACTIUNEA noastra. Pentru ca altfel nu avem nici un drept sa aratam cu degetul si sa invidiem, injuram si blestemam pe cei 2% de pe planeta asta care au si produc mai mult decat restul de 98%. O criza e momentul cand ierarhia mondiala se contracta si e sansa celui de jos ca printr-un pas mic azi, maine sa fie mult mai sus decat a visat vreodata. E nevoie de actiune, putina staruinta si un dram de curaj. Oportunitatile sunt aici! Inchide-ti televizoarele si foloseste-ti ziarele pentru a-ti curata geamurile si a vedea aceste oportunitati. Actioneaza!

Care ar fi in viziunea personala, elementele cheie pe care un antreprenor/ business executive ar trebui sa mizeze pentru a supravietui crizei financiare, a-si mentine status quo-ul sau chiar pentru a obtine crestere in 2009?

          Vreau sa cred ca existam cativa in aceasta tara care ne regasim in acest termen. E un termen  recent in limba romana. Cel putin semnificatia  la care ma refer, si anume aceea de “o persoana care detine o afacere”. Atat de recent incat ultima editie a Dictionarului explicativ al limbii romane nu documenteaza un astfel de inteles pentru acest cuvant. Acolo spune ca antreprenor este « o persoana care conduce o antrepriza », adica o « intreprindere care execută lucrări industriale, comerciale, de construcţii etc. ». 

          Ma intrebam ce-o fi insemnand acest cuvant pentru cei care ne identificam profesional cu el?  O rafala de cuvinte asociate imi trec prin minte : patron, bisnitar, buticar, proprietar, administrator, sef. Dar parca e ceva in acest « antreprenor » care adauga clasa si impune o anumita eticheta faptului in sine de a avea/administra o afacere. Invoca si o doza de spirit de initiativa, de asumare de risc, de actiune la momentul oportun, de incapatanare, de perseverenta, de energie,  de creativitate, de independenta, de libertate.

          Am deschis acest blog (=web log, jurnal pe Internet) plecand de la premisa ca avem lucruri de impartasit pe marginea subiectului « antreprenoriat », ca ni se intampla lucruri mai mult sau mai putin interesante in viata de zi cu zi sau ne trec prin minte ganduri pe care le dorim povestite si altora din aceasta « breasla ».  

          Azi dimineata am fost la o lectie de tango argentinian, in care mi s-a spus (si demonstrat) ca acest dans are la baza premisa ca schimbul de energie intre doua persoane poate fi atat de intens incat reuseste sa transforme o improvizatie bazata pe 3 pasi intr-un dans precis si incredibil de frumos. Ne-ar placea sa transformam acest blog intr-o platforma care sa reuneasca experiente si energii antreprenoriale de peste tot din tara. Alatura-te revolutiei business!